Colicile la cai toamna: calul nu poate vomita, iar asta schimbă tot

Greșelile care fac rău, oricât de des le auzi

Colica are mai mult folclor decât aproape orice altă urgență veterinară. Câteva dintre sfaturile care circulă în grajduri sunt astăzi contrazise explicit de recomandările oficiale.

• Nu-l plimba cu forța. Plimbatul la pas poate ajuta un cal care merge de bunăvoie, dar recomandarea actuală e clară: nu forța un cal care vrea să se culce. Un animal bolnav împins să meargă se epuizează, iar dacă ajunge la operație pornește de mai jos.
• Nu-l ține cu orice preț să nu se tăvălească. După ghidul britanic de colici (REACT, British Horse Society), tăvălitul nu înrăutățește boala. Ce contează cu adevărat e să nu se lovească, adică locul în care îl lași, nu efortul tău de a-l ridica.
• Nu-i turna nimic pe gât. Nici ulei, nici sare, nici ceaiuri, nici leacuri. Administrarea greșită de lichide pe gură e o cauză frecventă de pneumonie de aspirație la animalele mari, iar lichidele intră în stomac pe sondă, pusă de medic.
• Nu-i da antiinflamatoare ca să „se liniștească până vine medicul”. Durerea e informația cea mai valoroasă din primele ore. Ștearsă, examenul devine mai puțin exact.
• Nu-l scoate la muncă „ca să i se miște burta”. Efortul la un cal cu durere abdominală nu rezolvă blocajul, doar îl obosește.

De ce toamna e sezonul colicilor

Nu frigul în sine e problema, ci numărul de schimbări care se adună în aceleași săptămâni. Studiile de epidemiologie pe mii de cai au ajuns, independent, la aceeași concluzie: schimbarea e factorul de risc.

• Schimbarea hranei. Într-un studiu prospectiv pe 31 de ferme, o singură schimbare de concentrate pe an a fost asociată cu un risc de colică de 3,6 ori mai mare, iar hrănirea cu peste 2,5 kg de concentrate pe zi cu un risc de 4,8 ori mai mare. Peste 5 kg pe zi, riscul a fost de 6,3 ori mai mare.
• Schimbarea fânului, chiar dacă e același fel de fân. Un studiu caz-control pe cai din Texas a identificat schimbarea lotului de fân ca factor de risc, alături de scăderea timpului petrecut la pășune. Altă coasă, alt furnizor, același tip de fân: pentru flora din intestinul calului e tot o schimbare.
• Mai puține ore afară, mai multe în grajd. Un studiu caz-control britanic a găsit statul închis 24 de ore pe zi printre factorii care cresc mult riscul de blocaj în colon.
• Vremea și adăpostirea. Un studiu prospectiv pe 2.060 de cai a asociat cu riscul crescut de colică schimbarea recentă a hranei, schimbarea tipului de fân, schimbarea recentă a vremii și schimbarea recentă a adăpostirii.
• Apa rece, băută mai puțin. Scăderea consumului de apă e considerată factorul principal care predispune la blocaje cu conținut uscat.

Iarba de toamnă nu e iarba de vară nici ca zaharuri. Zaharurile din pășune, adică zaharurile simple, amidonul și fructanii, variază mult cu vremea și cu sezonul și pot ajunge la peste 400 g pe kilogramul de substanță uscată. În experimente, aceste zaharuri pot declanșa laminită. Riscul documentat al pășunii de toamnă e, deci, mai degrabă laminita decât colica, dar prevenția e aceeași: pășunatul se dozează, nu se lasă la liber după o perioadă de pauză.

Pregătirea de sezon rece, în patru puncte

Nimic din ce urmează nu e complicat sau scump. Sunt lucruri care se fac o dată, acum, și care scad riscul pentru toată iarna.

1. Apa. Calul bea cel mai bine apa la 20 până la 26 de grade și își reduce consumul dacă apa e prea rece. Într-un studiu pe 14 ponei, animalele au băut în medie cu 40% mai multă apă când li s-a dat apă caldă în loc de apă aproape de îngheț. Verifică zilnic că adăpătoarea nu e înghețată și, pe ger, dă-i apă încălzită.
2. Dinții. Un cal care nu mestecă bine înghite particule mari, iar acelea se blochează mai ușor. Studiul britanic a găsit că, cu cât dinții sunt controlați mai rar pe an, cu atât riscul de blocaj în colon e mai mare. Controlul dentar se face la medic, înainte de trecerea pe fân.
3. Deparazitarea de toamnă. Larvele de gasterofil, ouăle galbene lipite pe părul de la picioare și de pe grebăn, sunt înghițite prin lins și stau în calul tău 8 până la 10 luni. Tratamentul cu ivermectină toamna scade încărcătura de larve peste iarnă. Nu e obligatoriu să aștepți primul îngheț ca să obții o scădere importantă. Produsul, doza și momentul se stabilesc de medic, ideal după examen coproparazitologic.
4. Tranziția hranei. Se face în 10 până la 14 zile, amestecând progresiv noul fân sau noile concentrate în cel vechi. Furajul rămâne baza rației, cel puțin jumătate din ce mănâncă, iar la o singură tainată nu se dau mai mult de 0,5% din greutatea corporală în concentrate.

Ce se întâmplă când ajunge medicul

Îți e mai ușor să suni dacă știi ce urmează. Examenul pentru colică are pași bine stabiliți și cei mai mulți dintre ei se fac la fața locului, în grajdul tău.

• Istoricul: de când, ce a mâncat, ce s-a schimbat în hrană, apă sau program, când a fost deparazitat ultima dată și când i s-au controlat dinții.
• Examenul general: pulsul, culoarea gingiilor, temperatura, ascultarea zgomotelor intestinale pe ambele părți.
• Sonda nazogastrică: eliberează gazul sau lichidul adunat în stomac, care altfel ar putea duce la ruptura lui. Pentru că un cal nu poate vomita, acest pas poate fi salvator.
• Palpația transrectală și ecografia abdominală, care arată medicului unde e problema și îl ajută să decidă tratamentul.

Cele mai multe colici se rezolvă cu tratament medical, la fața locului sau prin trimitere la clinică. O parte au nevoie de operație, iar acolo timpul e totul: la leziunile care taie circulația intestinului, prognosticul e bun dacă intervenția se face devreme și devine rezervat sau slab dacă se așteaptă până apar semnele de deteriorare generală.