Acasă › Ghiduri › Fătarea care nu mai înaintează, la vacă și la scroafă: cronometrul, semnele și când se ajunge la cezariană

✔ Conținut verificat de medic veterinar

Fătarea care nu mai înaintează, la vacă și la scroafă: cronometrul, semnele și când se ajunge la cezariană

Actualizat: 2026-09-01 · Urgențe Veterinare România

Vacă în grajd, lângă vițelul proaspăt fătat, culcat pe paie

La vacă, o oră de împins fără niciun progres înseamnă că trebuie să se uite cineva înăuntru. La scroafă pragul e altul: patruzeci și cinci de minute între doi purcei. Cele două intervale se confundă des, și de acolo pleacă multe dintre fătările pierdute în gospodărie. Nu din nepăsare, ci pentru că omul așteaptă la scroafă cât ar aștepta la vacă, sau invers.

Ghidul de mai jos nu dă doze, protocoale și nici tehnici chirurgicale. Acelea sunt act medical și se fac de medicul veterinar. Ce găsești aici e cronometrul pentru fiecare specie, semnele la care nu mai ai voie să aștepți, ce pregătești până vine medicul și ce se pierde, concret, cu fiecare oră. Informația e verificată la MSD Veterinary Manual, la Cornell University College of Veterinary Medicine, la Penn State Extension și la literatura științifică indexată în PubMed.

Cronometrul la vacă: unde se schimbă totul

Fătarea la vacă are trei etape. Prima e pregătirea: vaca se izolează, e neliniștită, se culcă și se ridică, dar nu împinge încă. Etapa asta ține de obicei între o oră și patru ore, deși poate să se întindă mult mai mult. A doua e fătarea propriu-zisă, de la apariția pungii de ape până la ieșirea vițelului. A treia e eliminarea placentei.

Etapa a doua începe când apare punga de ape sau picioarele vițelului la vulvă. La juninci se așteaptă vițelul în una până la patru ore. Vaca adultă, cu vițelul așezat corect, fată în mai puțin de trei ore.
Dacă vaca e clar în travaliu, dar după patru ore nu apare nici punga de ape, nici picioarele vițelului, se cheamă medicul fără să mai numeri nimic. Un uter răsucit, calciul scăzut sau un vițel așezat cu spatele pot opri fătarea chiar înainte să înceapă etapa a doua, iar acolo cronometrul de mai jos nu pornește niciodată.
Progresul se măsoară din ochi, la fiecare 15 până la 20 de minute: întâi picioarele, apoi botul între ele, apoi capul, apoi umerii. Dacă la două cicluri la rând nu s-a schimbat nimic, vaca se contenționează și se verifică.
Între seriile de contracții, vaca se odihnește cinci până la zece minute. O pauză de peste 15 până la 20 de minute nu mai e odihnă, e semn că ceva s-a oprit.
Placenta se elimină de obicei în 3 până la 8 ore și, în mod normal, în cel mult 12 ore de la fătare.

60 până la 70 de minuteAtât e limita peste care se intervine, indiferent cum arată vaca. Recomandarea Penn State Extension e clară: fără progres vizibil după 30 până la 40 de minute, vaca se contenționează și se verifică; fără progres după 60 până la 70 de minute, se asistă oricum, pentru că supraviețuirea vițelului scade după 70 de minute de împingere activă. Ceasul pornește când apare punga de ape la vulvă, nu de la primele semne de neliniște: faza dinainte poate ține ore, iar cine pornește cronometrul prea devreme ajunge să tragă pe un col care nu s-a deschis încă.

⚠️ Sunt situații în care nu se mai numără deloc și se cheamă medicul imediat: vițelul e vizibil așezat greșit, are capul sau limba umflate și învinețite, se vede lichid gălbui, semn că vițelul a eliminat meconiu, vaca sângerează abundent, sau a împins tare și apoi s-a oprit brusc. La fel, dacă punga de ape se vede de peste două ore și nu a înaintat nimic.

✅ Junincile la prima fătare fac cele mai multe fătări grele, iar frecvența scade pe măsură ce vaca înaintează în vârstă și în greutate. Dacă e la prima fătare, stai lângă ea și notează ora la care a început să împingă.

Cronometrul la scroafă: 45 de minute între purcei

La scroafă nu se numără o singură fătare, se numără fiecare purcel. Gestația ține în medie 115 până la 116 zile. Purceii ies unul după altul, la intervale scurte, iar problema nu e de obicei primul purcel, ci momentul în care contracțiile slăbesc, spre mijlocul sau spre sfârșitul fătării.

Intervalul obișnuit între doi purcei e de 10 până la 15 minute, cu variații între 5 și 45 de minute.
O fătare normală se încheie, în medie, în aproximativ patru ore. În studiile pe efective moderne, durata medie măsurată a fost de 224 până la 236 de minute.
În literatura de specialitate, un interval de peste 45 de minute între doi purcei e definit ca fătare grea și e momentul în care se cere ajutor.
Placenta iese de obicei în patru ore de la terminarea fătării, cu variații de la câteva minute până la 12 ore.
Fătarea grea așa cum e definită clasic, prin fătarea care nu se mai termină, e rară la scroafă, în jur de 1 până la 2%. Dar oprirea de peste 45 de minute între doi purcei nu e deloc rară: într-un studiu pe efective moderne, aproape jumătate dintre fătări au avut cel puțin un astfel de moment. Nu te baza pe faptul că se întâmplă rar. Cauza principală e slăbirea contracțiilor uterine, mai ales la loturile mari de purcei.

De la 1% la 37%Atât crește riscul ca purcelul să se nască mort, de la primii purcei ai unei fătări lungi până la ultimii. Peste trei sferturi dintre purceii născuți morți nu mor înainte de fătare, ci chiar în timpul ei, din lipsă de oxigen. În fătările mai lungi decât mediana, rata purceilor morți aproape se triplează, de la 4% la 11%, iar la ultimii purcei din lot urcă de la 9% la 23%.

⚠️ Dacă scroafa a fătat câțiva purcei și apoi se oprește, chiar dacă pare liniștită, cronometrul curge mai departe pentru purceii rămași în uter. Scroafa care încetează să mai împingă, care stă apatică, care are scurgeri urât mirositoare sau la care placenta nu iese deloc trebuie văzută de medic: lipsa placentei înseamnă, cel mai probabil, că au rămas purcei înăuntru.

Semnele că fătarea nu mai merge de la sine

Sunt câteva situații în care oricât ai aștepta, nu se rezolvă singur. Nu ai cum să le deosebești din afară cu certitudine, dar merită să știi ce caută medicul, ca să înțelegi de ce grăbește.

Torsiunea uterină, la vacă. Uterul se răsucește pe axul lui și închide drumul. Vaca arată semnele primei etape a fătării, dar membranele fetale nu apar la vulvă. Într-un studiu pe teren, torsiunea uterină a fost cauza a 20% dintre fătările grele asistate.
Fătul așezat greșit. Un picior îndoit înapoi, capul întors pe spate, vițelul culcat pe spate. Vaca împinge corect, dar nu are ce să înainteze.
Făt prea mare pentru bazinul mamei. Mai frecvent la juninci și la vițeii masculi, care fac mai des fătări grele decât cei femeli. Se văd botul și cele două picioare oprite în vulvă și nu mai avansează.
Colul care nu se deschide complet. Vaca împinge, dar drumul nu e deschis până la capăt. Nu se vede din afară, se stabilește doar prin examinare.
Slăbirea contracțiilor la scroafă, după mai mulți purcei. Scroafa pare că a terminat, dar în uter au rămas purcei. E cea mai frecventă cauză de fătare oprită la această specie.

⚠️ Semne la care se pleacă imediat, fără să mai numeri: cap sau limbă umflate și învinețite la vițel, animal care nu mai mișcă la atingere, mamă epuizată care a renunțat să mai împingă, sânge în cantitate mare, scurgeri urât mirositoare, sau mamă care stă culcată și nu se mai ridică.

Ce faci până vine medicul

Rolul tău în intervalul ăsta nu e să rezolvi fătarea, ci să nu o strici și să câștigi timp pentru cine vine. Ordinea de mai jos e gândită exact așa.

Sună. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine, chiar dacă la telefon se hotărăște că mai poți aștepta o jumătate de oră. Un apel dat degeaba nu costă nimic, o oră pierdută costă vițelul.
Oprește orice tracțiune. Fiecare încercare oarbă umflă țesuturile, usucă drumul și îngreunează munca celui care vine după.
Notează ora la care animalul a început să împingă și ora ultimului purcel ieșit. E prima întrebare pe care ți-o pune medicul și de răspunsul ăsta depinde ce decide.
Pregătește-i medicului ce are nevoie când ajunge: apă caldă, săpun, o găleată curată, prosoape curate și lumină bună, o lanternă puternică sau un bec mutat deasupra locului. Sunt lucruri care îi scurtează minute bune la sosire.
Fă loc și contenționează animalul. Medicul trebuie să ajungă la el în siguranță, pe o parte liberă. Scoate celelalte animale din boxă sau din grajd și așterne paie curate.
Dacă e vorba de scroafă, pregătește un loc cald și uscat pentru purceii deja fătați, ca să nu fie striviți în timpul manevrelor.

⚠️ Ce nu faci în intervalul ăsta: nu bagi mâna, pentru că examinarea o face medicul și e singurul fel în care se află dacă drumul e deschis; nu legi funia de tractor, de mașină sau de un stâlp; nu chemi încă doi vecini ca să trageți mai tare; și nu dai nicio injecție din proprie inițiativă. Dacă ai băgat deja mâna, nu ascunde asta, spune-i medicului exact ce ai simțit. Motivele, pe larg, mai jos.

✅ Spune-i medicului de la telefon dacă animalul ar trebui transportat. De multe ori e mai sigur și mai rapid să vină el la grajd, decât să urci o vacă în travaliu într-o remorcă.

Ai o urgență chiar acum? Pe pagina principală ai butonul SOS, răspundem mereu, iar harta clinicilor non-stop îți arată cea mai apropiată clinică deschisă.

📞 Sună acum 🗺️ Harta clinicilor non-stop

Trasul de vițel: de ce nu e o chestiune de putere

Tracțiunea corectă e o manevră medicală, făcută după ce s-a stabilit că vițelul e așezat bine, că drumul e deschis și că încape. Făcută înainte de asta, e cea mai scumpă greșeală de la o fătare. Problema e că nimeni nu simte cât trage, iar diferența dintre metode e mult mai mare decât pare.

95 kg față de 189 kgÎntr-un studiu care a măsurat direct forțele la fătările asistate, tracțiunea cu unul sau doi oameni a ajuns în vârf la o medie de 95 kg pe ambele picioare ale vițelului, iar extractorul mecanic la 189 kg. Asta nu înseamnă că mâna omului e varianta sigură: în literatura citată de aceiași autori, leziuni ale căilor de fătare ale vacii apar deja de la circa 80 kg. Iar pentru vițel, autorii scriu limpede că nu se știe ce forță ar trebui considerată limita.

Un tractor sau o mașină nu au ce căuta la o fătare. Forța lor nu are nici limită, nici simț, iar limita la care se rupe ceva nu o știe nimeni, nici măcar autorii studiului care a măsurat forțele.
Mai mulți oameni la funie înseamnă mai multă forță, nu mai multă pricepere. Dacă vițelul nu iese la o tracțiune corectă, problema nu e forța, e altceva: poziția, mărimea sau drumul.
Tracțiunea pe un col nedeschis complet sau pe un uter răsucit nu deschide nimic, doar rupe.
Vițelul scos cu forță mare se naște acidozat și fără vlagă, iar asta se plătește după fătare, la primul supt.

⚠️ Ghidul Cornell pune două întrebări înaintea oricărui cronometru: îți dai seama care e problema? Și, dacă îți dai seama, știi să o rezolvi? Dacă la oricare dintre ele răspunsul e nu, se sună imediat, nu peste o jumătate de oră. Cele 30 de minute din lista aceea sunt limita pentru cineva care știe exact ce corectează și tot nu reușește, nu o jumătate de oră de tras pentru oricine.

Fiola „pentru la fătare”: de ce nu se injectează nimic pe cont propriu

Prin multe gospodării stă o fiolă lăsată „pentru la fătare”. Nu îți spunem aici ce conține, ce se dă și în ce moment, pentru că asta nu se decide de la distanță și nu se decide de crescător. Îți spunem doar mecanismul, ca să înțelegi de ce e periculoasă: produsele care întăresc contracțiile nu deschid drumul, ci împing mai tare pe drumul existent. Dacă drumul e închis sau răsucit, forța se descarcă în peretele uterului.

Nu e o părere. Rezumatul oficial aprobat al unui astfel de produs interzice administrarea cât timp nu s-a confirmat că drumul e deschis, tocmai din cauza riscului de moarte a fătului și de rupere a uterului, și îl interzice în orice formă de fătare grea cu obstacol. Iar deschiderea colului și obstacolul nu se văd din afară, la niciun animal, oricât de multe fătări ai prins.

Nimeni nu poate ști dacă e col deschis sau torsiune uterină fără să examineze animalul. De asta injecția nu se dă „ca să vedem dacă merge”.
La scroafă, un astfel de produs dat din exterior crește activitatea uterină, scade frecvența bătăilor inimii fătului și duce la ruperea mai frecventă a cordonului ombilical, adică exact mecanismul prin care purcelul rămâne fără oxigen.
Momentul contează enorm, iar el nu se poate alege din afară: depinde de câți purcei au ieșit deja și de ce se întâmplă în uter, lucruri care nu se văd. De asta decizia e a medicului, nu a celui care ține fiola.

⚠️ Dacă ai acasă o astfel de fiolă, pune-o deoparte și sună medicul. El decide dacă e cazul, ce și când, după ce se uită la animal. Diferența dintre un tratament care ajută și un uter rupt e o examinare pe care tu nu ai cum să o faci.

Cezariana: când se ajunge la ea și de ce contează ora

Cezariana nu e un eșec, e soluția pentru situațiile în care fătul nu are pe unde să iasă. Decizia o ia medicul, după examinare, iar tehnica nu are ce căuta într-un ghid pentru crescători. Ce merită să știi e când se ajunge la ea și, mai ales, de ce medicul insistă să vină repede.

Torsiune uterină care nu se poate desface. Într-un studiu pe teren, 11% dintre torsiunile uterine au avut nevoie de cezariană, restul s-au rezolvat altfel. Din toate cazurile urmărite acolo, 71% dintre viței au ieșit vii.
Col care nu se deschide complet.
Făt prea mare pentru bazin, făt cu malformații sau făt mort și umflat.
Uter care nu se mai contractă, sau uter rupt.
Exces de lichide în uter, care întinde peste măsură peretele uterin.

15 până la 20 de minuteAtât durează, în literatura de specialitate, intervalul de manipulare după care, dacă vițelul viu nu poate fi scos pe cale naturală, se trece la cezariană. Nu ore de încercări, minute. Aceeași literatură arată că supraviețuirea mamei e mare atunci când operația se face devreme, iar cazurile întârziate se complică cu peritonită.

Concret: același animal, operat devreme sau operat după ore de tras și de așteptat, are două prognostice diferite. Literatura spune limpede că vițeii scoși prin cezariană după ce extragerea cu forța a eșuat au șanse mai mici decât cei la care s-a mers direct la operație. Nu tehnica face diferența, ci ora la care a fost sunat medicul.

După o fătare grea, la vacă: ce urmărești în zilele următoare

Placenta. În mod normal iese în 3 până la 8 ore. Dacă nu a ieșit în 24 de ore de la fătare, e retenție placentară și se anunță medicul. Dar dacă între timp apare febră, scurgeri urât mirositoare sau vaca e abătută, se sună fără să mai aștepți cele 24 de ore. Fătarea grea, gemenii, vițelul mort și febra de lapte cresc riscul.
Nu trage niciodată de placentă și nu încerca să o scoți cu mâna. Scoaterea manuală nu e recomandată și poate face rău.
Temperatura. Febra peste 39,5°C în primele două săptămâni, împreună cu scurgeri apoase, roșii-maronii, urât mirositoare, uter mărit, lapte scăzut, lipsa poftei de mâncare și apatie, înseamnă metrită și se tratează de medic. Incidența metritei după fătare e mare, între 10 și 25% în majoritatea fermelor de lapte.
Pofta de mâncare și rumegatul. O vacă care nu se ridică la mâncare a doua zi după o fătare grea trebuie revăzută.
Igiena locului. Așternut curat, schimbat des. Igiena proastă a zonei perineale e factor de risc dovedit pentru metrită.

Vițelul scos dintr-o fătare grea are nevoie de mai multă atenție decât unul născut ușor. Vițeii acidozați beau cu 52% mai puțin colostru și ajung la o concentrație de anticorpi cu 35% mai mică decât cei fără acidoză. Sunt două cauze care se adună: vițelul acidozat absoarbe mai prost anticorpii din colostru și, pe deasupra, e prea slăbit ca să se ridice și să sugă la timp.

✅ Dacă vițelul nu se ridică și nu suge singur, spune-i medicului. Colostrul dat la timp e cea mai ieftină asigurare pe care o are un vițel. Și nu îl atârna niciodată cu capul în jos și nu îl învârti ca să îi scoți lichidul din plămâni: e o practică veche, dezavuată de medicina veterinară actuală.

După o fătare grea, la scroafă: laptele decide

La scroafă, urgența nu se termină când iese ultimul purcel. Purceii nu au rezerve și depind complet de colostru în primele ore. Dacă scroafa nu lasă laptele, lotul se pierde în tăcere, în două sau trei zile.

Urmărește dacă purceii chiar sug, nu doar dacă stau lângă ea. Purceii care sug prea mult timp, care se agită și se plâng, sau care se strâng grămadă și tremură, sunt purcei flămânzi.
Ia temperatura scroafei. Peste 39,5°C în primele zile după fătare, cu poftă de mâncare scăzută și cu mamele roșii, umflate sau tari la pipăit, înseamnă sindrom de lapte insuficient după fătare și se tratează.
Fătarea grea și asistența la fătare cresc riscul acestui sindrom. O scroafă care a fost ajutată e o scroafă pe care o urmărești mai atent, nu mai relaxat.
Dacă placenta nu iese deloc, anunță medicul: cel mai probabil au rămas purcei sau resturi în uter.
Purceii deja fătați se țin la cald și uscat în timpul manevrelor, apoi se pun la supt cât mai repede.

⚠️ Sindromul apare de obicei în primele trei zile după fătare, dar poate să apară oricând în prima săptămână. Nu considera scroafa în afara pericolului pentru că a trecut prima noapte bine.

„A mai fătat singură”: ce se pierde, de fapt, prin așteptare

Cel mai des, decizia de a aștepta nu vine din nepăsare. Vine din experiență: animalul a mai fătat singur de câteva ori, e noapte, drumul e prost, iar deplasarea medicului costă. Toate motivele astea sunt reale și nimeni nu are dreptul să judece pe cineva pentru ele. Merită însă pusă pe masă și cealaltă parte a socotelii.

Faptul că a mai fătat singură nu garantează nimic despre fătarea de acum. Torsiunea uterină, poziția greșită și fătul prea mare apar la animale care au fătat perfect înainte. Între fătările grele văzute de medici, torsiunea a fost de circa cinci ori mai frecventă la vacile care mai fătaseră decât la juninci.
Fereastra utilă e scurtă și nu se poate recupera. La vacă supraviețuirea vițelului scade după 70 de minute de împingere activă, socotite de când apare punga de ape. La scroafă, purceii rămași în uter pierd oxigen cu fiecare minut care trece, iar riscul de purcel născut mort crește cu fiecare oră în plus de fătare.
O intervenție făcută devreme costă altfel decât una făcută târziu. La cezariană, supraviețuirea mamei e mare când operația se face devreme, iar în cazurile întârziate apare peritonita. Peste ea se adună antibioticele, laptele pierdut și, uneori, vaca reformată.
La socoteala finală nu intră doar vițelul sau purceii. Intră și dacă mai rămâi cu mama, și dacă mai rămâne fertilă pentru anul următor.

✅ Dacă nu ești sigur, dă telefonul. Un apel de triaj nu te obligă la nimic și, de multe ori, se termină cu „mai ai o jumătate de oră, sună-mă dacă nu înaintează”. Asta e informație pe care nu o poți lua de nicăieri altundeva, și e gratuită.

🔓 Continuarea este gratuită

Trasul de vițel și forțele reale măsurate, de ce nu se injectează nimic pe cont propriu, când se ajunge la cezariană, supravegherea de după fătare la vacă și la scroafă, plus discuția despre bani și despre așteptare, cu un cont gratuit. Primești și carnetul de sănătate digital al animalului tău, cu notificări automate la vaccinuri.

Creează cont gratuit

Întrebări frecvente

Cât timp poate împinge o vacă fără să iasă vițelul?

Progresul se măsoară la fiecare 15 până la 20 de minute. Dacă nu se schimbă nimic după 30 până la 40 de minute, vaca se contenționează și se verifică. Dacă nu se schimbă nimic după 60 până la 70 de minute, se intervine oricum, pentru că de la 70 de minute supraviețuirea vițelului începe să scadă. Ca ordin de mărime, o vacă adultă cu vițelul așezat corect fată în mai puțin de trei ore, iar o junincă în una până la patru ore.

Cât timp se așteaptă între doi purcei la scroafă?

Purceii ies de obicei la 10 până la 15 minute unul după altul, cu variații între 5 și 45 de minute. Un interval de peste 45 de minute între doi purcei e considerat fătare grea și e momentul în care se cere ajutor. O fătare normală se încheie în aproximativ patru ore.

Pot să îi dau o fiolă care întărește contracțiile, ca să meargă mai repede?

Nu pe cont propriu. Nu îți spunem aici ce se dă și când, pentru că asta se hotărăște după ce cineva se uită la animal. Îți spunem de ce e periculos: rezumatul oficial al unui astfel de produs interzice administrarea cât timp nu s-a confirmat că drumul e deschis, tocmai din cauza riscului de moarte a fătului și de rupere a uterului, și îl interzice în orice fătare grea cu obstacol. Colul închis și obstacolul nu se văd din afară. Pe un drum închis, injecția nu deschide nimic, doar împinge mai tare. La scroafă, în plus, rupe mai des cordonul ombilical și scade frecvența bătăilor inimii fătului.

E în regulă să tragem cu tractorul dacă suntem mai mulți oameni?

Nu. Tractorul și mașina nu au limită de forță și nu au simț. Într-un studiu care a măsurat forțele reale, tracțiunea cu unul sau doi oameni a ajuns în vârf la circa 95 kg, iar extractorul mecanic la circa 189 kg. Nici mâna omului nu e însă varianta sigură: în literatura citată de aceiași autori, leziuni ale căilor de fătare ale vacii apar deja de la circa 80 kg. Dacă la o tracțiune corectă vițelul nu iese, problema nu e forța, ci poziția, mărimea sau drumul, iar mai multă forță nu rezolvă niciuna dintre ele.

Ce înseamnă torsiune uterină și cum îmi dau seama?

Uterul se răsucește pe axul lui și închide drumul spre exterior. Din afară, vaca arată semnele primei etape a fătării, dar membranele fetale nu apar la vulvă. Semnul nu e însă de ajuns nici ca să confirmi, nici ca să excluzi ceva: confirmarea se face doar prin examinare, iar aceea o face medicul. Într-un studiu pe teren, torsiunea uterină a fost cauza a 20% dintre fătările grele asistate, iar 11% dintre ele au avut nevoie de cezariană. Tot acolo, raportat la celelalte feluri de fătare grea, torsiunea a fost de circa cinci ori mai frecventă la vacile care mai fătaseră decât la juninci.

În cât timp trebuie să iasă placenta la vacă?

În mod normal în 3 până la 8 ore de la fătare, și aproape întotdeauna în cel mult 12 ore. Dacă nu a ieșit în 24 de ore, e retenție placentară și se anunță medicul. Nu trage de placentă și nu încerca să o scoți cu mâna: scoaterea manuală nu e recomandată și poate face rău.

Scroafa a fătat, dar nu a ieșit placenta. E grav?

Merită anunțat medicul. La scroafă, placenta iese de obicei în patru ore de la terminarea fătării. Când nu iese deloc, cel mai probabil au rămas purcei sau resturi în uter, iar placenta reținută nu se vede la vulvă, pentru că rămâne înăuntru.

Vaca a fătat greu, dar acum pare bine. Mai trebuie urmărită?

Da, cel puțin două săptămâni. Febra peste 39,5°C, scurgerile apoase roșii-maronii cu miros neplăcut, scăderea laptelui, lipsa poftei de mâncare și apatia sunt semne de metrită, o complicație frecventă după fătările grele. Vițelul născut dintr-o fătare grea are nevoie de ajutor la primul supt: absoarbe mai prost anticorpii din colostru și e și prea slăbit ca să sugă la timp.

Surse

Acest ghid are rol informativ și nu înlocuiește consultul veterinar. În orice urgență, contactează un medic veterinar.